Cerc literar, Căutare dupa: "cuvinte"
Inimă de piatră, rupe-mi din scoicile timpului meu, rănile sparte de destinul, libertăţii de a te avea, în nesfârşirea cerului însingurat de tine. Ploaie de cuvinte, loveşte cu arşiţa ta, ţărâna viselor mele, arsă de apa uscată a dorului. Foc al...
Atât de departe, ard orizonturile fiinţei mele, pe ţărmurile cuvintelor răpuse de patimile, norilor ieşiţi din orbitele ochilor mării, în care ne-am scăldat neputinţele, libertăţii de a ne fi născut, încât toate valurile ce-mi spală lumea credinţei în...
Carte deschisă a tălpilor pierdute în propriii lor paşi, din care ies doar sentimente rupte, mototolite pe hârtia vieţii lor. Nori de cuvinte gata să-şi toarne, molozurile cutremurelor din clădirile sufletelor noastre, prea efemere spre a fi auzite, de...
Tu eşti valul, eu sunt ţărmul, luminii dintre inimle noastre, care şi-au regăsit oceanul, cuvintelor. Eu sunt timpul, tu rămâi clipa sărutului, dintre cerul viselor şi fericire. Tu răsari în steaua eternităţii, eu Lumina Divină a dorului, ne întâlnim...
Dacă toate inimile clipelor noastre, ar uita de privirile libertăţii sângelui din noi, am fi mai fericiţi? Noroi de lacrimi ispăşit printre stele, călăuze de paşi nemărginiţi, în dorurile cuvintelor, ce-au născut erternitatea din noi, cu nume de viaţă...
Ti-am sarutat talpile privirii, cu inima mea încaltata de infintul ochilor cuvintelor tale. Iubire de diamant al religiei nascute din banca întâlnirii noastre, rapusa de mucegaiul uitarii, revopsita cu ochii eternitatii inimii tale, Iubire! Aa mai...
Arata-mi, ridurile clipei in care inima ta, ar fi batut, pentru apusul zambetului meu, cand nu mai existam ca furtuna de cuvinte, iar umbrele sentimentelor noastre, rupte de priviri, unde nu ne mai...
Cum am fi aratat daca nu ne nasteam oameni de zapada, care sa ne topim, de iubire, de viata, de destin, in timp ce moartea ne ingheata ochii sufletelor, pentru totdeauna? Apa cuvintelor din zapada...
Si-am rupt, din painea taranii din mine, sa ma redau eternitatii orizontului infometat de zilele norilor, nuntite cu noaptea, gandurilor de plumb, ce cad greoi peste sanii cuvintelor noastre,...
Suflet, inteles de cer, inima, batalii intre doruri, cuvinte, daca nu sunt vorbe, ard stelele timpului nostru, cosite de dragul tau, si asternute in parul sentimentelor, la ceas de destin. Talaz,...
Coltii crengilor ranite de asfaltul negru al furtunii, faclii sangerande pe mormintele cuvintelor. Nori fara ploile adevarului, salcii care-si incremenesc ramurile lacrimilor, pe oglinda sparta de...
Te rog nu mai fi anonima, ce-mi sperie sansa de somn, si spune-mi ca-mi ningi cu cuvinte viata de dor si nesomn. Esti inger de cer si de patimi, esti ploaie de dor si de-amor, esti tot ce un gand...
De ce nu dam cuvintelor puterea care-o au? De ce lasam cuvintele sa ne separe Binele de Rau, Doar un cuvant rostit, Sau poate pe hartia alba scris, Ne poate ridica sau cobora, Din incantare in...
Vraja noptii ne invaluie tainic fiinta ca o manta sub care rostim rusinati cuvinte interzise iubirii.
