Citate celebre Menu
CONTUL MEU
ultimele citate
top citate
Ultimele ştiri
Despre Costel Zăgan
POEZIA UNUI MANIHEISM ASCUNS Articol scris de: Georgica Manole E aproape un an de când, trecând prin faţă pe la „Prolibris”, pe ... detalii
Emanciparea femeii in societatea contemporana..........
Ce este femeia ? O tipologie sexuala, un schelet latent, o persoana de care barbatii sa deguste....Care este rolul direct al ... detalii
Ultimele căutări
UTILE
2,072
autori celebri
35,027
citate celebre
18,287
citate română
16,740
citate engleză
Scrisul ? Evadare prin înflorire
24 jul 2012
Probabil că Nietzsche are dreptate : Cu cât priveşti mai îndelung o prăpastie, cu atât prăpastia priveşte mai îndelung în tine.
Dacă viaţa (destinul, Dumnezeu sau tu însuţi) te pune într-o situaţie
fără nicio ieşire, mai există, totuşi , două , hai să le zicem,
mijloace de accedere la ziua următoare. (Viaţa merge, de obicei ,
înainte, nu ?)
Dragostea şi renunţarea .
Dragostea , când apare (verb perfect pentru ea) te obligă la o nouă orientare în destin.Prin intermediul ei , nu-ţi părăseşti destinul , doar îi dai noi coordonate. Care le înclud pe cele vechi. Îmbogăţind destinul cu noi conotaţii axiologice. DRAGOSTEA VALORIZEAZĂ DIVINUL PULVERIZAT ÎN LUME. SAU ÎN TINE ÎNSUŢI.
Renunţarea, ca zestre ereditară, nu poate fi nici scop şi nici mijloc promoţional de autosihăstrie.
Cauză ce se confundă cu scopul. Vieţii. Ori al singurătăţii.
Iată, stiloul, din mâna mea dreaptă, tocmai catapultează absolutul (personal : dragoste şi renunţare) în CUVINTE. ACEŞTI MUGURI INCOMOZI.
P.S. Cu cât privesc mai îndelung în poem, cu atât mai îndelung priveşte poemul în mine.
Epilog ? Nu. Parafrază şi premisă.
Costel Zăgan, Asupra poeziei
Dragostea , când apare (verb perfect pentru ea) te obligă la o nouă orientare în destin.Prin intermediul ei , nu-ţi părăseşti destinul , doar îi dai noi coordonate. Care le înclud pe cele vechi. Îmbogăţind destinul cu noi conotaţii axiologice. DRAGOSTEA VALORIZEAZĂ DIVINUL PULVERIZAT ÎN LUME. SAU ÎN TINE ÎNSUŢI.
Renunţarea, ca zestre ereditară, nu poate fi nici scop şi nici mijloc promoţional de autosihăstrie.
Cauză ce se confundă cu scopul. Vieţii. Ori al singurătăţii.
Iată, stiloul, din mâna mea dreaptă, tocmai catapultează absolutul (personal : dragoste şi renunţare) în CUVINTE. ACEŞTI MUGURI INCOMOZI.
P.S. Cu cât privesc mai îndelung în poem, cu atât mai îndelung priveşte poemul în mine.
Epilog ? Nu. Parafrază şi premisă.
Costel Zăgan, Asupra poeziei
Statistici: 133 vizualizări | 1 comentarii
08 Sep 2012, ora 16:17
Este intradevar dragoste daca are loc renuntarea?este o intrebare care sta deasupra destinului meu de ceva vreme.
înapoi
Evenimentele zilei
Publicitate