Nimeni nu constituie un element important in viata ta, ci tu esti consistenta vietii tale!!!
Majoritatea dintre noi ne naştem într-o lume căreia îi rămânem captivi toată viaţa.
Atunci când mergi într-un bar, nu te grăbi să goleşti conţinutul paharului. Stai în colţul tău de lume şi priveşte, ascultă, pe toată lumea şi pe niciunul, zgomotul vieţii cum îţi vibrează în urechi. Adâncit în gânduri, de vorbă cu tine, discret, ca să...
Nu cauta un geniu, caci geniile prea putin exista...dar de gasive-i unul sa sti ca-i doar un suflet condus de-o viata trista.
Să mă ierţi Doamne, De m-am născut în zodia, Unde arcaşul nu-şi greşeşte, Niciodată, Zodia fermecată a inimii sale, Iar săgeata Destinului său, Este otrăvită de prea multă iubire. Să mă ierţi Doamne, Acum când nu mai sunt, În lumea prevestirilor de...
Cât de departe era creaţia Cuvântului, ce l-ar fi întrupat pe Dumnezeu în Destin, dacă a omis iubirea, din războiul cerului sufletului tău, cu împlinirea sângelui ce nu va mai curge, prin venele viitorului nostru, niciodată într-un copil. Eram atât de...
Sunt singur şi fără de rostul ferestrelor, care ne-au unit visele stelelor ce-şi tremurau nopţile, de teama zorilor speranţelor în care ne-am fi regăsit moartea propriilor noastre vieţi. Frunze de inimă cad veşejite, pe ţărâna cristalului pălmilor...
Voi fi mântuirea care şi-a uitat Dumnezeul, dacă strada pietruită cu clipele iubirii noastre, nu se va repara la timpul, Bunei Vestiri din sângele prea roşu de noi, prea cald pentru respiraţia Golgotei ce ne dorea, Martiri. Toate albiile fluviilor...
Lumânări de castani, ard în ouă de cuc, ce aş şti să mă duc, în tumultul de ani, pângăriţi opăriţi, ai iubirii din noi, fericiri fără sfinţi, glume fără de noi. Şi am fi orizont, mai domestic de-atât, unde doar simplul cânt, ne-ar lua naşterea-n vânt....
Am rupt din trupul pâinii, viselor mele, felia de cer a ochilor tăi, apusă demult, pe pleoapele orizontului uitării, mai bătrâne decât toate vremurile, ce-au murit înecate de dorul iubirii, în fluviul de stele căzătoare al inimilor noastre, născute din...
În care libertate ar mai exista Cuvântul, dacă nu ar fi Dumnezeul iubirii noastre? Sub care flamură ar mai bate steagul fericirii, în lipsa morţii ce nu s-ar mai naşte din viaţă? Cât de disperaţi am fi după cerul viselor, dacă acesta nu ar reuşi să ne...
Şi-am alunecat, fără să găsesc sensul zâmbetului tău, direct în noroiul de vise al realităţii, acestei Iluzii a Vieţii, le fel de singur precum m-am născut, sugând sângele laptelui timpului efemer, din moartea ce mi-a devenit, Viaţă! Fericită să fi,...
Oare-ţi vei mai aminti de ochii mei, cât de beat era Cuvântul, pierdut în crâşma dintre anii, debusolaţi de vântul uitării? Şi cine Doamne dintre norii amintirilor, ar mai cerne ploile zâmbetului tău, dacă moartea ar deveni viaţa, clipelor prin care te...
Crezand in vise si-n iubire, noi ce visam sa mai iubim, Tu Doamne sa ne dai de stire, ce-i mediocru si sublim? Sa-ti torci mocirla dintre inimi, ca nefiind facerea ta, sa-ti lasi unealta dintre...